SUPERSTIȚII BOBOTEAZĂ. Care sunt cele mai cunoscute SUPERSTIȚII de BOBOTEAZĂ în România

SUPERSTIȚII BOBOTEAZĂ. Site-ul acasa .ro face o trecere în revistă a celor mai cunoscute SUPERSTIȚII de BOBOTEAZĂ din România. Sarbatoarea Botezului Domnului, BOBOTEAZA, cuprinde, pe langa sfintirea apei, o serie de obiceiuri populare și SUPERSTIȚII, printre care spectaculoasa intrecere inot a barbatilor pentru a scoate din apa o cruce aruncata de preot si cel practicat de fete, care pun busuioc sub perna pentru a-si visa alesul.

Botezul Domnului sauBOBOTEAZAdin 6 ianuarie, alaturi de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos. La romani, ziua deBOBOTEAZAcuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an, relateaza Mediafax.

LaBOBOTEAZAse sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul, aceasta fiind una dintre cele mai cunoscute SUPERSTIȚIIdeBOBOTEAZĂ. In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti, aceasta fiind o altăSUPERSTIȚIEdeBOBOTEAZĂ.

Iordanitul femeilor este un alt obicei, o altă SUPERSTIȚIEdeBOBOTEAZĂ. In trecut, deBOBOTEAZĂ,in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. În dimineata deBOBOTEAZĂieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la râu, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Se spune ca, in noaptea deBOBOTEAZĂ, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc si pun busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua deBOBOTEAZĂpot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

De asemenea, potrivit SUPERSTIȚIEI de BOBOTEAZĂ, in ajunul de BOBOTEAZĂ, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fân sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa, aceasta fiind una dintre cele mai puterniceSUPERSTIȚIIdeBOBOTEAZĂ. „Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna „Doamne, miluieste!”. Exista SUPERSTIȚIAdeBOBOTEAZĂca, strigand „Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli.

Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de BOBOTEAZĂ, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de BOBOTEAZĂdespre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia și SUPERSTIȚIAmai spune ca la BOBOTEAZĂnu se spala rufe. In ziua de BOBOTEAZĂsunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.